Este credinţa o poezie învăţată pe de rost?
Sau e capabilă să crească odată cu tine?
De ce te superi când un altul crede în altceva?
Este suficient să vină momente limită, când Eul tău e depăşit.
Şi se va vedea în ce crezi tu, care sunt cu adevărat convingerile tale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu